Misterul din Pestera lui Epuran
      Pestera lui Epuran se gaseste in apropierea localitatii Jupanesti, comuna Ciresu din Podisul Mehedinti, componenta a complexului carstic al Proscaului.
Descoperirea acestei pesteri se inscrie printre cele mai interesante realizari speologice ale ultimului sfert de secol XX. Pestera Epuran se afla la aproximativ 600 m SE de Jupanesti, pe cursul raului Ponorat, la 425 m altitudine. Este o pestera mare (3.604 m lungime), cu galerii dispuse pe doua etaje, unul superior fosil si altul inferior activ. Pestera este un complex de sali si galerii, cu numeroase ramificatii, cu blocuri de calcar prabusite. In Sala Ursilor se gasesc numeroase schelete de urs de pestera, fixate in decursul timpului pe planseu, cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasa zona a pesterii este Galeria       Comorilor, justificata prin bogatia si varietatea concretiunilor. Intrarea este greu de gasit si duce direct in prima sala, unde se pot admira resturi de ceramica, oase de animale domestice. Spre est coboram printr-o galerie pana la o stramtoare denumita Stramtoarea Sperantei si de aici se parcurg taras alte stramtori pana la Sala dintre Stramtori, apoi la Sala Blocurilor Uriase. In continuare se patrunde in Sala Ursilor, una dintre cele mai mari sali de pesteri, de aproape 60 mp, cu schelete de Ursus Spelaeus. Din Sala Prabusirilor se trece prin cea mai neplacuta parte a pesterii, Catacomba Innamolita, si se ajunge la Galeria Placilor de Namol, iar in ultima parte pestera prezinta un perete dantelat din calcite, denumit Zidul Chinezesc. Majoritatea salilor poarta denumiri sugestive precum: Fundatura cu Prabusiri, Portita Comorilor, Galeria Comorilor, Galeria cu Bazine, Feeria Apelor etc. Cel mai dificil sector al pesterii este Marele Ramonaj, unde inaintarea se poate realiza numai cu asigurare in coarda, la sase-sapte metri fata de baza diaclazei. Dupa parcurgerea acestor pasaje dificile se ajunge in Galeria Placilor de Namol, inalta si larga, in care inaintarea este mult mai usoara. Etajul inferior activ insumeaza circa 1300 m fata de galerii. Timpul de parcurgere a etajului superior este de patru-cinci ore, iar a etajului inferior, de opt-zece ore. Explorarea pesterii necesita echipament special. Asemanatoare cu Pestera Topolnitei, Pestera lui Epuran prezinta o mare valoare stiintifica, motiv pentru care a fost declarata monument al naturii.

Cheile Jietului, „aurul alb“ din Parang

      Aria protejata din Muntii Parang ar atrage mii de turisti daca ar fi pusa in valoare si daca ar fi promovata. Zona Cheilor Jietului este de o frumusete aparte. Doar localnicii o mai „viziteaza“, pentru lemn si pentru piatra din albia raului.

      Cheile Jietului
      Cheile Jietului din judetul Hunedoara, o alta arie naturala a Vaii Jiului, declarata de interes national are o suprafata de zece hectare, rezervatia fiind situata pe teritoriul orasului Petrila, pe raul Jiet. Este strabatuta de drumul national DN 7A Petrosani-Voineasa care leaga judetele Hunedoara de Valcea.

      Pesteri neexplorate
      Importanta acestei arii naturale protejate se datoreaza in buna parte frumusetii peisajului cu versanti abrupti ai Parangului, cu chei inguste si stanci salbatice care se preteaza industriei turismului, atat pe timp de vara, cat si in anotimpul rece. Zona Cheilor Jietului este una dintre putinele regiuni de la noi din tara unde mai pot fi gasite pesteri neexplorate sau trasee montane pe care nu a ajuns inca piciorul omului.
Linistea zonei este tulburata sporadic doar vara de turmele de oi urcate in munte la pascut. Astfel, in Cheile Jietului turistii pot gasi relaxarea departe de aglomeratia urbana, iar, daca isi doresc sa exploreze, au la dispozitie o multime de trasee montane, pesteri si stanci pentru catarat.
      Considerate mai salbatice decat multe zone asemanatoare din tara si cu posibilitati de neimaginat pentru un turism organizat, Cheile Jietului aduc bunastare doar catorva oameni care au vazut in resursele naturale din arie un mijloc bun de a-si acoperi nevoile.
      Cheile sunt secate de lemn si de piatra buna in constructii, iar cei pusi sa supravegheze aceasta bogatie naturala incearca sa explice ca toate activitatile de defrisare si de colectare a pietrisului si pietrei din albia Jietului se desfasoara sub control. Realitatea arata insa ca intre control si jaf nu este decat un pas, iar de multe ori cei abilitati nu vad granita dintre cele doua.

      O parte a padurii din zona a fost defrisata
      Aria protejata de la Petrila ar aduce beneficii pentru toata lumea daca autoritatile locale din Petrila si din Petrosani, precum si cele judetene se vor implica in dezvoltarea ei prin turism.
Este nevoie de doar cativa kilometri de asfalt pentru modernizarea unui drum care, pe langa faptul ca va facilita accesul in chei, ar descongestiona si traficul din Defileul Jiului.
DN7A Petrosani-Voineasa strabate Cheile Jietului, trece pe la Cabana Mija, Groapa Seaca si iese in Obarsia Lotrului.
      In lungime de peste 40 de kilometri, pana la intersectia cu Vidra, traseul este in proportie de peste 70% asfaltat si strabate masivul Parang pe la Cota 2000.
De la Vidra la Obarsia Lotrului se merge pe malul lacului Vidra, aproximativ 20 de kilometri, dar drumul este stricat pe alocuri. Odata iesit din Obarsie, asfaltul dispare pe o portiune de aproape zece kilometri. In aceasta ultima portiune drumul ar trebui refacut pentru ca turistii sa se incumete sa strabata Cheile Jietului.

      Amatorii de alpinism vin in zona pentru ghetarii salbatici
      Aria naturala de interes national Cheile Jietului se intinde pe o suprafata de zece hectare, rezervatia fiind situata pe teritoriul orasului Petrila, pe raul Jiet. Este strabatuta de drumul national 7A Petrosani-Voineasa, care leaga judetele Hunedoara si Valcea.

      Tara cercetasilor montani
      Zona masivului Parang este locul de intalnire al cercetasilor din regiune. Acestia merg in Cheile Jietului la fiecare sfarsit de saptamana pentru drumetii. Zeci de tineri din judetele Gorj, Hunedoara si Valcea strabat traseele montane din masivul Parang, marcate impecabil, de altfel.
Insa pentru a ajunge la locul de „start”, tinerii pasionati de sportul alpin sunt pusi la incercare de drumul anevoios si lipsit de atentia autoritatilor locale. „Pacat ca drumul nu este reparat. Chiar ma plimbam pe aici si am constatat ca este multa mizerie lasata de cei care defriseaza padurea”, spune Anghelina Mitu, unul dintre turistii care au iesit la drumetie in Cheile Jietului.

      Sporturi extreme pe ghetarii salbatici
      Cativa iubitori ai muntelui vor ca prin puterea exemplului sa urneasca si autoritatile care avea enorm de castigat. Primii care au demarat un proiect sunt salvamontistii din Petrosani. Acestia vor sa infiinteze o scoala de alpinism montan in Cheile Jietului.
„Vrem sa facem o scoala pe ghetarii de aici pentru ca zona se preteaza foarte bine pentru escalada atat pe ghetar, cat si stanca, pe timp de vara. Deci ar avea activitate pe tot timpul anului, iar cei care vor sa invete tainele alpinismului pe gheata si stanca sunt destul de multi.
      Sunt convins ca multi turisti vor sa vina in Cheile Jietului, dar trebuie initiativa din partea oamenilor, fara ea nu se va face nimic. Pacat ca trebuie sa vina cineva, tot timpul, din alta parte, sa fructifice aceasta zona extraordinara. Aici se pot face o multime de activitati pentru turisti.
Se poate face rafting pe Jiu, pe Jiet, escalada, drumetii. Se poate spune ca am stat pe un munte de aur si nu am facut nimic. Avem potential numai trebuie sa-l si valorificam”, declara Dumitru Barlida, sef Salvamont Petrosani.

      Concursuri internationale
      Reprezentantii serviciului Salvamont Petrosani vor sa infiinteze o scoala de alpinism in Cheile Jietului.
Unul dintre cei mai buni parapantisti din lume, medaliat cu argint la competitia mondiala de parapanta „X-Alps” derulata in Alpii Europei, Tomi Coconea, intentioneaza sa aduca un concurs exclusivist in Valea Jiului.
      „Este un traseu pitoresc, frumos si linistit. Spun ca avem aur si ca este o zona extraordinara pe care forte putina lume o stie. Aici iarna ai zapada mare si linistita numai buna de schi de tura. Ai foarte multi ghetari salbatici, dar trebuie valorificati”, spune Coconea.
Acesta a demarat un proiect care se va concretiza cel mai tarziu in 2010 si care ar aduna vedete mondiale ale sportului extrem. „Discutiile au luat amploare, am fost si cu cei de afara sa vada zona si se preteaza pentru competitii."
Aici se poate face off road, motociclism, parapanta, rafting. Vrem sa facem de zilele orasului Petrosani un spectacol cu 120 de echipe si circa 500 de sportivi internationali. Trebuie sa facem zona cunoscuta pentru straini.”, spune Tomi Coconea.
      Specialistii si-au dat acordul pentru aceste proiecte de transformare a Cheilor Jietului intr-un punct turistic permanent. Unul dintre ei este si maestrul emerit al sportului, multiplul campion national la alpinism, Gheorghe Vizitiu.
Acesta a fost saptamana trecuta pentru a escalada ghetarii Jietului si a ramas impresionat de oportunitatile oferite de zona, dar mai ales de faptul ca bogatia naturala nu este valorificata. „Ghetarii de aici sunt foarte buni, sunt excelenti pentru catarat. O scoala de alpinism ar fi foarte utila aici si ar atrage turisti.
      Cu scolile se poate face mult sport si se poate resuscita alpinismul chiar din aceasta zona, pentru ca, din pacate, alpinismul romanesc a cam alunecat pe o panta foarte dura. Practic s-a desfiintat alpinismul romanesc si pentru reabilitarea lui trebuie facute eforturi, iar aici poate fi resuscitat”, spune campionul national la alpinism.

      La „cules“ de piatra
      Rezervatia Cheile Jietului a fost declarata arie naturala de interes national datorita peisajelor salbatice
Raul Jiet, care strabate Cheile cu acelasi nume, este afectat de escavarile ilegale înca de la izvoare pana la varsare in Jiu. Acesta a devenit in ultimii ani locul preferat pentru cei care au nevoie de pietris sau piatra ca materiale de constructii.
      Cu masini mari si mici sau cu lopata si caruta, zeci de oameni sapa zilnic, incepand din primavara si pana aproape de prima ninsoare, in albia Jietului si încarca materialele de constructie.
Administratia locala din Petrila este la curent cu aceste practici si sustine ca incearca sa le stavileasca. „Stim despre excavarile ilegale de pe Jiet. Noi nu suntem de acord cu colectarea pietrisului din rau si chiar am luat pozitie in acest sens prin Biroul de Mediu”, a declarat primarul orasului Petrila, Ilie Paducel.

Rosia Montana intre saracie si speranta

      Putinii oameni din localitate vor sa se apuce de agricultura si ecoturism. Ei spun ca niciodata nu-si vor vinde casele pentru minerit. Compania care vrea sa „scoata” cele peste 300 de tone de aur din Rosia Montana a convins aproape 2.000 de oameni sa se mute din locul in care s-au nascut.

      Ecoturism la rosia montana
      In Rosia Montana, viata de zi cu zi nu mai este una linistita de mai bine de trei ani de zile. Putinii oameni care au ramas aici traiesc intr-o tensiune continua, iar preconizarea celui mai mare proiect minier din Europa le lasa un gust amar. Mai amar este insa sentimentul de ura dintre parintii si copiii care au vandut casele „batranilor”, fara ca acestia din urma sa stie. Au disparut morminte, case si multi dintre localnici.
      Cu toate acestea, oamenii ramasi isi pastreaza optimismul care naste o speranta in fiecare dimineata. Unii isi doresc inca sa retraiasca vremurile mineritului, cand aveau asigurat, de bine, de rau, un loc de munca. Cei mai multi insa vor liniste si nu concep sa fie stramutati de pe pamanturile unde s-au nascut si au crescut. Cu o vaca, un porc si cateva gaini duc o viata buna si le ajunge, spun ei. „Da, voi pleca din Rosia Montana… in tarana!”, spune Ciura Francisc, unul dintre batranii satului.

      Peste 700 de familii si-au vandut locuinta.
      Presiunile facute in ultimii zece ani de compania care intentioneaza sa transforme Rosia Montana intr-o imensa exploatare miniera au reusit sa convinga mai bine de 700 de familii sa isi vanda locuintele. 121 de case au fost deja „rase” de pe suprafata Rosiei Montane. 25 de morminte au fost stramutate din cimitire. Piata de unde oamenii isi puteau cumpara niste legume sau carne pentru masa de duminica a disparut.
„Nu mai renta pentru micii producatori pentru ca nu mai sunt cumparatori”, spune Sorin Jurca, un localnic care sustine ferm ca nu isi va parasi niciodata casa, iar compania nu va putea construi peste el. „Nu-i judec pe cei care au plecat, dar îmi pare rau ca le-a fost frica si-au cedat”, mai spune acesta.

      Alternative: agricultura si ecoturismul
      Jurca crede ca oricine isi poate gasi o indeletnicire care sa-i asigure un trai bun in Rosia Montana. Impreuna cu sotia sa Gabriela, el si-a deschis un magazin alimentar.
      „Agricultura era in floare pe la 1975”, spune Eugen Cornea, un alt localnic. Pe atunci existau vreo 170 de vite in comuna. „Eu mai semanam si cartofi… aveam ce face. Daca esti gospodar, faci. Dar acum oamenii s-au boierit. N-am gasit pe nimeni care sa ma ajute la coasa, nici pe un milion de lei pe zi”, zice el. Localnicii ii mai spun „Zeno”. El este „sufletul comunei”. In fiecare zi se gandeste la solutii pentru salvarea Rosiei Montane, iar planurile pe care si le face au în vedere agricultura si ecoturismul ce ar putea fi dezvoltate in zona.
      „Cand compania nu va mai fi, trebuie sa fim pregatiti sa ne implicam in proiecte pentru dezvoltarea rurala, dar asta dupa ce toata zona va fi ecologizata”, spune cu hotarare „Zeno”.
Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), initiatorul proiectului de exploatare miniera, a primit de la Banca Mondiala 30 de milioane de euro pentru lucrarile de ecologizare a fostei zone miniere, care nu se „misca” mai deloc. Au reusit sa „miste” localnicii, insa. Dintre cele aproape 960 de case destinate relocarii prevazute in cadrul proiectului, au „golit” 80 de procente.
Pentru proiectul de relocare si stramutare au cheltuit pana acum 115 milioane de dolari, potrivit reprezentantului companiei, Catalin Hosu. In 1999, statul roman a acordat licenta de exploatare a aurului din Rosia Montana companiei canadiene Gabriel Resources. Aceasta a devenit, dupa fuzionarea cu o companie miniera de stat aflata in faliment (Minvest Deva S.A.), societatea pe actiuni Rosia Montana Gold Corporation. Romania, prin compania de stat, detine aproape 20% din actiuni.

      „Foamea rupe legea”
      Din punctul de vedere al primarului comunei Rosia Montana, Eugen Furdui, orice investitie in aceasta comuna este binevenita, mai ales cand vine vorba de exploatarea miniera. „Este o ocupatie traditionala, aproape toti locuitorii au lucrat in mine. Si ce daca avem monumente istorice aici, daca pentru a le scoate in valoare trebuie bani, iar noi nu avem?!”, spune acesta.
Oamenii nu-i cer decat locuri de munca, sustine primarul. „Ce punem pe masa, asta e problema lor. Si stiti cum se spune: foamea rupe legea. Mineritul este solutia. Nu exista alternative. Desigur… in paralel, ar putea fi dezvoltat si ecoturismul…”, a mai adaugat Furdui.
Exista si localnici care sustin parerea primarului. Inginerul minier Valentin Rus, actualul director RMGC, este convins ca unde este aur meseria de baza trebuie sa continue sa fie mineritul. „Pentru aur au venit aici si Imperiul Roman, si Imperiul Austro-Ungar. Sunt 2000 de ani in care acestia au putut gasi si alte solutii, dar nu au vrut. Au continuat sa exploateze ce le-a dat Dumnezeu si asta a fost sansa lor”, sustine Rus. Acesta nu se gandeste la ce va fi peste 20 de ani. Singura lui grija este intretinerea copilului la facultate.

      „Sunt pentru exploatarea miniera“
      „Daca ma intreb ce vor face copiii nostri peste câtiva ani, nu are rost. Ce fac acum, asta e important. Din cauza asta sustin continuarea exploatarii zacamantului”, ne spune Rus. In 2006, cand toate minele din Rosia Montana au fost inchise, minerii, care aveau un salariu de aproximativ 8,5 milioane de lei vechi, au fost disponibilizati. Timp de doi ani de zile au primit subventii de la stat. „Dupa ce s-au terminat banii, din pacate, solutii nu au mai fost pentru oameni. Multi dintre ei sunt in situatii destul de grave”, spune Rus.
Certificat de urbanism suspendat
Proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana este blocat deocamdata de Ministerul Mediului. In 2007, Consiliul Judetean Alba a emis Certificatul de Urbanism necesar proiectului (in conditiile in care precedentele doua certificate au fost suspendate de Tribunalul Alba), dar in baza acestuia, Ministerul Mediului a supendat, in acelasi an, procedura de evaluare a proiectului de minerit de la Rosia Montana.
      Dupa contestatiile facute de companie, pe 19 martie 2009, Certificatul de Urbanism a fost suspendat de drept de catre Curtea de Apel Timisoara (in cazul in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca al unuia deja suspendat, atunci noul act este suspendat de drept). Potrivit legislatiei romanesti, procedura de autorizare a proiectului de minerit nu poate incepe în absenta acestui certificat.
Proiectul depus de Gold Corporation la Ministerul Mediului arata ca firma canadiana ar urma sa foloseasca aproximativ 200.000 de tone de cianura pentru extragerea aurului de la Rosia Montana.

      „Basmul“ din Muntii Apuseni
      Rosia Montana se afla in judetul Alba, Muntii Apuseni, si este cea mai veche localitate din România atestata documentar. Abrudul este cel mai apropiat oras, la 10 kilometri distanta. Din Cluj, cu autobuzul se fac doua ore si jumatate pana in Rosia Montana, iar din Alba Iulia doar putin peste o ora.
Daca in 2002 populatia ajungea la peste 3.700 de oameni, in prezent Rosia Montana numara putin peste 2.000 de locuitori de diferite etnii – romani, maghiari, germani, cehi, rromi. In 2006 au fost inchise definitiv toate exploatarile miniere de la Rosia, unde 90% din oameni aveau locuri de munca. In 2008, rata somajului a ajuns la 80%.
      Imprejurimile adapostesc inestimabile situri arheologice, asezari romane, zeci de kilometri de galerii de mina din perioada romana si preromana, case vechi de sute de ani inca locuite, toate inscrise pe lista monumentelor istorice de interes national. Zona a fost afectata de poluarea generata de mineritul industrial al aurului inca din perioada comunista.

      Patru versanti ar putea fi dinamitati
      Proiectul minier presupune dinamitarea a patru munti – Carnic, Cetate, Orlea si Jig – din imediata apropiere a Rosiei Montane, demolarea asezarii si crearea unui iaz de deversare a reziduurilor de cianuri de 600 de hectare, in Valea Cornei.
Proiectul are in vedere distrugerea a 958 de gospodarii, a 9 biserici si deshumarea a 10 cimitire. Intregul perimetru al exploatarii miniere ar depasi 1.300 de hectare. Un baraj inalt de 185 de metri ar separa orasul Abrud de cele 214 milioane de tone de reziduuri care ar rezulta din ceea ce ar fi cea mai mare exploatare miniera de suprafata din Europa, cu un diametru de 8 kilometri.
      Asociatia Aurarilor Alburnus Maior, creata in 2000, a fost prima voce care a atras atentia publicului cu privire la pericolele pe care le presupune proiectul minier. Asociatia este sustinuta, printre altii, si de Academia Romana sau Greenpeace.

 

Pesterile din Romania, fara protectie in fata turistilor vandali

      Dintre cele peste 12.000 de pesteri din tara noastra numai cateva sunt protejate prin lege, din ratiuni stiintifice. In rest, accesul vizitatorilor este necontrolat, iar multe caverne au ajuns ca niste gropi de gunoi. Pesterile din Parcul Natural Apuseni vor beneficia de fonduri europene prin intermediul unui proiect ce apartine centrului de Initiativa pentru Mediu din Cluj-Napoca.
      A opta parte din rezervatiile naturale si monumentele naturii din tara noastra este reprezentata de pesteri care, odata distruse, la fel ca si padurile nu se mai pot reface nici in sute de ani.
      Pesterile s-au format in conditii de clima care astazi nu mai exista pe planeta noastra si orice agresiune asupra lor poate duce la modificari ireversibile.
      Statul roman a emis in anul 2001 Legea Ariilor Protejate, document in care pesterile sunt tratate distinct, intr-un capitol separat, prin prevederi stricte, menite sa le protejeze si sa le conseve.
Dar de la lege pana la respectarea ei este cale lunga, dovada stand mormanele de gunoaie ce se strang in pesterile din Muntii Apuseni, si nu numai.

      Gropi de gunoi, instalate in subteran
      In multe tari din lume exista pesteri in care este permis accesul vizitatorilor, dar exista anumite reguli, cum ar fi alegerea traseului ori stabilirea numarului de vizite, caz in care administratorul pesterii trebuie sa faca un studiu pentru a diminua deteriorarea mediului subteran.
Dar, in Romania, dintre cele peste 12.000 de pesteri numai cateva sunt strict protejate si acelea din ratiuni stiintifice. in rest, accesul este liber si nelimitat, se fac gratare la gura pesterilor sau multe dintre ele sunt transformate in gropi de gunoi.
      Resturile menajere si reziduurile industriale infesteaza panza freatica, galeriile subterane sunt afumate de torte improvizate, substantele corozive din bateriile aruncate la intamplare se infiltreaza in sol, iar fauna specifica este distrusa sau braconata.
      Anul trecut, speologii au coborat in pestera Campeneasa din judetul Bihor, unde se afla cea mai inalta cascada subterana din Romania, si au filmat dozele de bere si sticlele de plastic, imprastiate peste tot.
      Aruncate de la 45 de metri inaltime, peturile erau prinse de peretii pesterii si chiar de tavan. Gunoaiele din pestera Campeneasa, judetul Bihor, au fost adunate de salvamontisti.

      Bani europeni pentru pesterile din Bihor
      Centrul de Initiativa pentru Mediu din Cluj-Napoca a obtinut insa, de curand, bani europeni pentru pesterile din Apuseni, prin Programul Operational Sectorial de Mediu.
Proiectul prevede protejarea Ghetarului de la Scarisoara si a Pesterii Ursilor din judetul Bihor. De cei 1,2 milioane de euro care vor veni prin acest program vor beneficia si alte 35 de pesteri mai mici.
      Programul presupune cartografierea siturilor amintite, un film documentar de promovare, un plan de interventie in caz de accidente si echiparea cu sisteme noi de coborare in subteran.
Una dintre pesterile din Romania care beneficiaza de un regim special este si Topolnita, situata la 31 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Poate fi vizitata o data pe an, primavara.
Pestera Topolnita face parte din geoparcul “Platoul Mehedinti”, iar expeditiile destinate turistilor se organizeaza pe galeria Racovita, ce are o lungime de 1.600 de metri.
      Aceasta pestera este a doua din tara ca marime si a 17-a din lume, iar cercetatorii au descoperit aici urmele unei civilizatii neolitice.
In judetul Gorj sunt peste doua mii de pesteri, iar una dintre cele mai frumoase este cea de la Polovragi, situata pe Cheile Oltetului.Venitul anual obtinut de pe urma Pesterii Polovragi este de 24.300 de lei.
      Turistii pot intra in subteran doar vinerea, sambata si duminica, in grupuri de minimum cinci persoane. Preturile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zarite chiar de la intrarea in pesters. Vara, liliecii zboara si in padurile din imprejurimi.

Coafuri retro

      Se spune ca moda revine intotdeauna. Se pare ca acum este mai adevarat ca niciodata, iar vedetele sunt principalele surse de inspiratie in ceea ce priveste reactualizarea stilurilor din trecut.
Staruri precum Marilyn Monroe, Farrah Fawcett sau Brigitte Bardot au impus stiluri de coafuri atat de usor de recunoscut incat au devenit "embleme" ale anilor respectivi.
Inspira-te din stilurile trecute pentru coafuri retro, dar totusi moderne si inedite.

     Charlize Theron

     Charlize Theron este unul dintre starurile de la Hollywood care au incercat stilul retro. Coafura aleasa de ea este inspirata din cele purtate in anii '50 de Marilyn Monroe, potrivit thehairstyler.com. Iata ce trebuie sa faci pentru a obtine un look asemanator:
Foloseste un ondulator cu circumferinta suficient de mare pentru ca buclele sa fie voluminoase. O alta varianta, pentru a-ti proteja parul, este sa utilizezi bigudiuri de mari dimensiuni pe care se le lasi in par timp de 30 de minute.
Dupa ce ai desfacut buclele, aplica un fixativ puternic. Poti face o carare atat pe mijloc, cat si intr-o parte.

     Marion Cotillard

     Castigatoare a unui premiu Oscar pentru cea mai buna actrita, Marion Cotillard, frantuzoaica fiind, nu putea sa treaca cu vederea coafurile in stilul retro.
     La fel ca si in cazul lui Charlize Theron, buclele fac totul, dar nu orice fel de bucle, ci numai cele mari, voluminoase.
Aceasta este o coafura pe cat de eleganta, pe atat de simpla, fiind potrivita celor cu parul suficient de lung incat sa-si poata puna buclele in valoare.
Tot ce trebuie sa faci este sa iti ondulezi parul si sa il fixezi pe o parte cu ajutorul agrafelor plasate la spate, si sa-l finisezi cu putin fixativ. O solutie de urgenta si pentru evenimentele speciale la care trebuie sa participi, dar pentru care nu ai avut timp sa mai treci si pe la coafor.

     Gwyneth Paltrow

     Gwyneth Paltrow a ales sa se inspire din stilul care a consacrat-o pe Brigitte Bardot. Actrita a adaptat stilul frantuzoaicei la vremurile actuale, astfel incat sa obtina o coafura mult mai simpla si mai delicata. Daca vrei o coafura asemanatoare, aplica un ser pentru protejarea parului impotriva temperaturii ridicate si indreapta-l cu placa. Fa o carare pe mijloc si lasa libere cateva suvite din fata, apoi prinde restul parului intr-un coc la spate.
Iti poti prinde parul si in coada daca nu este suficient de lung pentru coc. In numai cateva minute obtii o coafura eleganta!

     Katy Perry

     Katy Perry iubeste stilul vintage si asta se vede din majoritatea alegerilor pe care le face. Coafura sa este inspirata din anii '20, buclele fiind iarasi "piesa de baza". Este o coafura usor de realizat, ideala pentru a reinventa o tunsoare bob.
Prinde suvitele din fata in crestet cu ajutorul unor agrafe de culoare apropiata de cea a parului.
Onduleaza-ti apoi parul astfel incat buclele sa aiba o dimensiune potrivita. Firele rebele sunt destul de inestetice, dar le poti ascunde folosind o ceara de par cu fixare puternica.

     Reese Witherspoon

     Reese Witherspoon a ales o coafura in stilul anilor '40, aducand in prezent coafura reprezentativa a actritei Lauren Bacall.
Cararea pe o parte, cu volum spre varfuri si parul lins spre crestet este destul de pretentioasa, fiind mai mult potrivita pentru evenimentele pretentioase.
Daca iti doresti o coafura precum cea a lui Reese Witherspoon, fa o carare intr-o parte. Daca de obicei porti carare pe o parte, de aceasta data realizeaza cararea pe partea opusa pentru mai mult volum. Prinde parul cu agrafe dupa ureche in partea in care este cararea. Onduleaza-ti apoi parul, avand grija ca buclele sa fie foarte bine definite.

Blugii care te fac vedeta
      Comoditate, eleganta - atunci unde e cazul - trend, toate acestea ne duc cu gandul la denim. La acelasi lucru s-au gandit, probabil, Beyonce, Cameron Diaz, Fergie, Katie Holmes, Kim Kardashian, Kylie Minogue, Lindsay Lohan sau Stephanie Pratt atunci cand au ales sa poarte piese vestimentare realizate din acest material. Stilul lor poate fi copiat foarte usor si de tine si astfel o sa-ti creezi o imagine de "Diva in Denim".
      Spre exemplu, frumoasa Beyonce a decis sa le spuna PA! blugilor normali, drepti, si a optat pentru o pereche elastica, ce se muleaza foarte frumos pe picior si, mai mult decat atat, este foarte sexi. Asadar, nu-ti fie teama sa faci aceasta alegerea, chiar daca este putin indrazneata. Ai grija, insa, ca in partea de sus sa-ti pui o bluza mai lunga, care sa-ti acopere posteriorul. Nu ca ar fi vreo problema, dar asa arata mai bine.
      O alta modalitate de a apela la denim in vestimentatia ta este sa-ti achizitionezi o vesta. Si Kim Kardashian a "jucat" aceasta carte si a iesit castigatoare. Fie ca alegi sa o porti ca actrita, pe deasupra unei camasi, sau pe sub un blazer, efectul va fi cel scontat. Trebuie sa ai totusi o regula dupa care sa te ghidezi atunci cand alegi o vesta. Atentie, aceasta trebuie sa fie scurta, deasupra taliei.
      Iti place sa te asortezi cu partenerul tau? Urmeaza exemplul cuplului Tom Cruise si Katie Holmes, care s-au asortat la... blugi. Ea a optat pentru o pereche moderna, deschisi la culoare, cu umbre gri si "rupti" in dreptul genunchiului. Tom Cruise a imbracat o pereche mai serioasa, clasica si foarte comoda, probabil. Asadar, iata ca exista si solutia in doi.
      Cameron Diaz nu s-a sfiit sa se afiseze, la un eveniment monden, cu o pereche de blugi conici, inchisi la culoare, pe care i-a asortat cu o bluza imprimata si cu o pereche de botine mov. Nu stiu daca tu participi la evenimente mondene, insa poti alege acest tip de vestimentatie la o petrecere sau la o iesire in oras.
      Pot afirma ca "Fergie is wow!". Artista a reusit sa combine exceptional stilul hippie al anilor '60 cu punk-rock-ul anilor '80. Te intrebi care este piesa care le leaga? Blugii indigo cu pete albe pe alocuri fac toti banii. Daca pe toate acestea le asortezi cu un blazer negru, toti cei din jurul tau sunt cuceriti definitiv.
      Atunci cand vine vorba de denim, mai toate ne gandim la pantaloni. Iata ca nu asa stau lucrurile in cazul lui Stephanie Pratt, care a ales sa poarte o camasa din denim. O piesa vestimentara care completeaza perfect vestimentatia pe care a ales-o in rest. Poti apela si tu la acest artificiu ca, in locul unei jachete anoste, sa-ti inveselesti imaginea cu o camasa din denim bleu deschis.
      Motocicletele sunt la mare moda in ultima vreme. Dar, ca sa te poti considera motociclist, trebuie sa ai hainele potrivite. Kylie Minogue poarta o pereche de jeansi numai buni pentru un raid cu motoarele. Nu te impacienta, pentru ca poti folosi aceasta piesa vestimentara si la o iesire in parc cu rolele sau cu placa. Comozi, la moda si rezistenti.
      Vedetele luate in discutie ti-au prezentat pantaloni, veste, camasi, dar niciuna, pana acum, nu ti-a recomandat sa porti o... geanta din denim. Iata ca a venit randul controversatei Lindsay Lohan, care prefera sa iasa la cumparaturi purtand o astfel de poseta. Chiar daca este realizata de un designer cu nume in domeniu, Alexander Wang, poseta este extrem de simpla si potrivita pentru o tinuta sport.

Vinuri ecologice
      Savoarea unui vin de calitate iti atinge papilele gustative ca mierea ce innebuneste un urs care este in stare sa suporte sute de intepaturi din partea albinelor doar pentru a gusta o fractiune de secunda din acest elixir.
      Ce inseamna vin ecologic?
   - pamantul in care a fost plantata vita-de-vie din care va fi produs vinul nu a fost tratat cu substante sau ingrasaminte chimice;
   - viile nu sunt stropite cu insecticide sau cu fungicide;
   - spatiul ales pentru cultivarea strugurilor nu trebuie sa se afla in zone apropiate de vreo sursa de poluare;
   - majoritatea tehnologiilor folosite pentru obtinerea vinului trebuie sa fie cat mai naturale.
      Obstacolele financiare
      Desi cu totii suntem constienti ca orice produs obtinut pe cale naturala este mult mai sanatos si are o calitate mult mai mare, foarte putini respectam insa acest lucru. Nici piata vinurilor nu este una diferita, in primul rand deoarece obtinerea unor astfel de produse fara interventii chimice, fara substante ce le prelungesc viata, inseamna mai multa munca, pe bani mai multi, rezultand un cost al vinul mult mai ridicat.
      In plus, vita-de-vie este atacata din toate partile de factori climatici ca inghetul, seceta etc. Pe langa acestea se adauga si insectele ca paianjenii albi care mananca frunza de vie etc., sunt obstacole ce fac ca putini dintre agricultori sa opteze pentru o varianta strict ecologica.
In ultimul timp insa cu totii realizam ca atunci cand vorbim de vinuri vrem un vin bun, de calitate si plin de savoare si nu de chimicale deoarece il servim pentru a ne imbogati masa, nu pentru a ne potoli setea, pentru asta exista apa de la robinet. Cu pasi mici insa si pe piata romaneasca se vad schimbari, tot mai multi producatori de vinuri aleg sa investeasca mai mult pentru obtinerea unui vin de calitate, punand accent pe tehnologii naturale.

Telefonul mobil, mai periculos decat fumatul?
      De mai multa vreme se desfasoara studii serioase pentru a analiza efectele telefoniei mobile asupra sanatatii omului, iar concluziile mai toate indica faptul ca folosirea excesiva a acestor dispozitive creste riscul aparitiei tumorilor si poate slabi sistemul imunitar pana la cote alarmante. Unii cercetatori chiar compara efectele devastatoare ale fumatului asupra organismelor mai putin puternice cu cele ale radiatiilor emise de telefoanele mobile.
      Recent un expert in studiul cancerului sub diferitele sale forme, castigator a multor premii internationale pentru excelenta, a atras atentia ca din cauza folosirii pe scara larga a telefonului mobil acesta ar avea un potential destructiv mult mai mare decat cel exercitat de tutun sau de constructiile unde este folosit azbestul. In consecinta el recomanda cu tarie responsabililor guvenramentali si celor din industria telefoniei mobile sa ia masuri urgente pentru a reduce emisiile de radiatii care insotesc folosirea telefonului mobil.
      In Franta si in Germania s-au luat deja niste masuri la nivelul cel mai inalt prin care sa se reduca riscurile in special la copiii care fac abuz de uzul acestor dispozitive electronice. Chiar si Agentia Europeana pentru Mediu a tras un semnal de alarma in aceasta privinta cerand reducerea nivelului de radiatii factorilor de decizie.
      Cercetatorii nu neaga eficienta telefoanelor mobile pentru sistemul medical, in urgente, sau pentru cel de protejare a sigurantei publice, dar in egala masura atrag atentia ca exista legaturi dovedite stiintific intre folosirea telefonului mobil si anumite tipuri de tumori si sunt siguri ca in cel mult 10 ani ei vor reusi sa demonstreze fara putinta de tagada faptul ca telefonia mobila folosita pe scara larga are efecte negative asupra sanatatii umane.
      Din pacate reactiile oficialilor din industria telefoniei mobile sunt dintre cele mai dezamagitoare ei declarand ca aceste studii nu aduc suficiente dovezi in sensul impactului negativ al dispozitivelor pe care le fabrica si ca nu e nevoie de o reducere semnificativa a nivelului de radiatii aratat de catre oamenii de stiinta ca ar fi mult prea mare.

Excursie in Delta Dunarii

      Amatorii de tinuturi exotice, de peisaje de vis nu trebuie sa mearga prea departe pentru o excursie pe placul lor. Delta Dunarii, cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, iti prezinta o fauna si o flora extrem de variata, si niste peisaje total deosebite de orice ai putea gasi in tara noastra.
300 de specii de pasari, dintre care merita amintite coloniile unice de pelicani, numeroase specii acvatice, canale stramte, pe care navighezi strecurandu-ne cu barca printre copaci stufosi... toate acestea fac parte din peisajul Deltei.

      Unde poti sa stai?
      Poti alege sa stai la una din pensiunile rasfirate de-a lungul canalelor Dunarii sau in satele din zona, iar pentru cei pretentiosi exista si hoteluri de Delta Dunarii4 stele, care iti suplimenteaza modalitatile de relaxare punindu-ti la dispozitie piscine si alte facilitati.

      Ce sa faci intr-o excursie in Delta?
      Ei bine, in primul si in primul rand sa ADMIRI. Pentru prima data in Delta, vei fi impresionat de frumusetea si diversitatea peisajelor. De la canale umbruoase, la nuferii insoriti, de la egrete la pelicani, totul iti va bucura privirea. In al doilea rand, pescuitul e un mod de viata aici. De altfel pestii fiind si felul Delta Dunariiprincipal, de la micul dejun pana la cina tarzie. Asa ca ia-ti undita si pescuieste-ti ce vei manca la masa urmatoare. Pestele e din abundenta, si chiar si cei mai neexperimentati pescari vor prinde cu siguranta ceva.
Cand te saturi de pescuit, poti sa faci chiar si o baie in apa deltei. Nu este cristalina, insa in lunile de vara este deosebit de calda, si va constitui o experienta inedita. Nu iti uita nici camera foto acasa, vei regreta in caz contrar ca nu ai putut imortaliza frumusetile de aici.

      Ce sa nu faci?
      Delta Dunarii este un loc unic, de o frumusete rara. Ai grija sa nu arunci gunoaie decat in locurile special amenajate. In acelasi timp, trateaza cu respect flora si fauna deltei.
Apa din delta este buna pentru o partida de inot, insa nu este Delta Dunariipotabila. Daca ai de gand sa petreci intreaga zi pe canalele Dunarii, asigura-te ca ai suficienta apa de baut la tine.
      Nu te aventura singur in locuri neumblate, si intereseaza-te de un traseu la centrele de informare din localitatile Crisan si Uzlina daca pleci in plimbare cu barca fara un ghid sau cineva din zona.
      Nu uita sa iei cu tine ceva sa te protejeze de tantari, care in lunile de vara sunt in plina activitate, si nu ar fi rau sa ai si o trusa de prim ajutor. Delta Dunarii este un taram salbatic, si accidente se pot intampla cu orice ocazie.

Rezervatia Naturala “Raul Tur”

      Rezervatia Naturala ”Raul Tur” este situata in partea de nord-vest a Romaniei, de-a lungul cursului inferior al raului Tur dintre lacul de acumulare de la Calinesti Oas si granita de stat cu Ungaria si Ucraina pe o suprafata de 6212 hectare.
      Bratele moarte, mlastinile baltile, padurile de lunca, fanetele si pasunile umede predomina aria protejata si ascund o adevarata serie de raritati ale naturii.
      Padurile mlastinoase, in ape stagnante sunt populate cu arini si frasini. Ca niste picioare, tulpina arborilor sunt ridicate din apa prin prelungirile radacinilor, formand astfel un habitat ideal pentru numeroasele specii de ferigi si muschi. In astfel de paduri isi gasesc locul potrivit plantele cataratoare cum ar fii cupa vacii, hameiul, curpenul sau vita salbatica.
      Pe terenurile rar inundate s-au format paduri de lunca de esente tari. Aspectul de primavara ale acestor paduri cuprinde o gama variata de flori: grausori, ghiocei, brebenei, viorele, pastite albe, ghiocei bogati, brânduse de primavara. Intreaga zona este mozaicata cu fanete si pasuni umede.
      Apa adanca a bratelor moarte precum si portiunile de rau mai domoale sunt predominate de nufarul galben. In mediile acvatice colmatate gasim tufarisuri de rachita si zalog. In apele baltilor asociatia vegetala este alcatuita din cornaci, pestisoare, iarba broastelui, foarfeca baltii si otratelul de balta, specie de planta carnivora.
      Lunciile mari de apa ale helesteelor, asemanatoare unor ape naturale si asociatiile vegetale aparute au creat conditii propice de viata unor animale pe cale de disparitie, care prin modul lor de viata sunt legate de mediul acvatic.
Bogatia in pesti al raului Tur si a bratelor moarte este recunoscuta si peste hotare, aici vietuind o serie de raritati ai faunei piscicole. Habitatele umede asigura conditii de viata pentru multe specii rare de amfibieni si reptile.
Habitatele din lunca Turului sunt vestite in primul rand datorita diversitatii faunei de pasari. Dintre cele 188 de specii de pasari gasite în zona de ses a Turului, majoritatea duc o viata legata de bratele moarte si de helestee. In padurile de lunca cuibaresc berze negre, acvile tipatoare si alte specii rare de pasari rapitoare. Pajistile umede ofera habitat de reproducere cristelului de camp si nagatului.

Hartia electronica
      Stiati sau nu de ceva vreme a fost inventat un model inedit de hartie bazata pe o tehnologie electronica deosebit de revolutionara aflata abia la inceput, dar cu sanse deosebit de bune de progres. Numita si e-hartie (e-paper) aceasta inventie urmareste sa imite indeaproape aspectul si functionalitatea hartiei obisnuite existand si o cerneala electronica special creata pentru a fi utilizata impreuna cu hartia electronica.
      O trasatura aparte a acestui tip nou de hartie este faptul ca aceasta se comporta in prezenta luminii foarte asemanator hartiei obisnuite spre deosebire de ecranele plate cu plasma care trebuiesc luminate de o sursa interna de lumina pentru a face pixelii vizibili. Ca material de baza folosit la constructia e-hartiei s-a apelat la un tip aparte de polietilena compusa din mai multe sfere minuscule.
      Dintre aplicatiile utile ale acestui tip de hartie putem mentiona cartile electronice, orarele din statiile de autobuz/tramvai, reclamele stradale sau etichete diverse ori preturi eletronice. Si, greu de crezut, costurile necesare producerii ei sunt destul de mici, iar odata imprimata cu cerneala electronica hartia poate fi inca refolosita prin stergere si rescriere de informatie noua.
      Se estimeaza ca pe viitor aceasta hartie sa fie larg folosita in tipografii ultra-moderne de unde vor putea fi scoase catre comercializare ziare electronice, tratate stiintifice, harti, atlase si asa mai departe, dar deocamdata posibilitatile de utilizare a acestui tip de hartie raman destul de limitate.

Masina de spalat fara detergenti
      Masina de spalat fara detergentAm tot auzit ca detergentii sunt substante extrem de daunatoare pentru mediul înconjurator, ca prin spalare ajung în ape poluându-le. Se impunea asadar inventarea unei masini de spalat care sa nu foloseasca detergent. Lucrul a fost realizat în China si a creat senzatie.
      Principiul de curatare a hainelor consta în trimiterea unui curent electric în apa folosita pentru spalare descompunând-o pe aceasta din urma în ioni OH+ si OH- care sterilizeaza materialul, omoara bacteriile si înlatura murdaria. Masina de spalat fara detergent nu este atotputernica, asa ca este posibil ca unele pete sa-i scape, de aceea inventatorii au construit-o în asa fel încât sa se preteze si la spalatul obisnuit cu substante de curatat.
      Masina de spalat ecologica este, se pare, foarte eficienta din moment ce în China s-a vândut deja în 200.000 de exemplare. Vom vedea ce vânzari va înregistra în Europa unde abia a fost inclusa pe piata. Este minunata intentia de a concepe produse care sa ne mentina nivelul de confort cu care ne-am obisnuit protejând si mediul în acelasi timp. Dar ce folos daca astfel de inventii sunt vândute la preturi exorbitante (în jur de 750 de euro), adresându-se, astfel unui numar foarte redus de consumatori.
      Masina de spalat nu mai este demult un lux. Ea a devenit o necesitate. Protejarea mediului este la rândul ei o necesitate, dar, se pare ca, uneori, a fi ecologist este un lux.

Excursie la munte, Sinaia
      Cea mai selecta statiune (poate si cea mai scumpa) montana din România, dar pe buna dreptate având în vedere parfumul de istorie pe care îl emana si eleganta hotelurilor si restaurantelor pe care le pune la dispozitia turistilor, Sinaia este un punct de referinta important în ceea ce înseamna turismul românesc.
      Situata la poalele muntilor Bucegi, în judetul Prahova, pe valea râului cu acelasi nume, Sinaia este locul de întâlnire al iubitorilor de munte, al cautatorilor de istorie si al celor care viseaza la o oaza de relaxare departe de stres si agitatie.
      Fie ca o vizitezi doar ca destinatie de weekend sau pentru un interval mai lung, ca sejur de vacanta, Sinaia îti va pune la dispozitie o gama variata de posibilitati de petrecere a timpului liber.
      Printre obiectivele turistice permiteti-mi sa trec în revista:
•  castelul Peles , care impresioneaza prin frumusetea arhitecturii si prin fastul încaperilor sale, transpunându-te pe toata perioada vizitei într-o lume de basm cu printi si printese;
•  manastirea Sinaia , datând de la sfârsitul secolului al XVII-lea, simbol al spiritualitatii românesti, care a facut fata vicisitudinilor istoriei si a conservat arta bisericeasca de-a lungul timpului;
•  casa memoriala George Enescu (marele compozitor se retragea la Sinaia între concerte pentru a se relaxa dar si pentru a compune);
•  cazinoul Sinaia , construit dupa modelul celui de la Monte Carlo;
•  gara , bijuterie arhitecturala, în care la începutul secolului XX se opreau trenuri celebre precum Orient Expres sau Arlberg Express.
Fosta resedinta a regilor, situata în mijlocul unui peisaj de basm, punând la dispozitie servicii de calitate, Sinaia va va face si pe voi sa va simtiti ca niste printi si printese si, macar pentru o perioada, veti putea considera ca visele voastre din copilarie au devenit realitate.

Eco trend: contoare de energie ecologice
      Recent a fost data catre folosinta o noua generatie de contoare electrice pentru uz casnic menita sa schimbe in bine modul in care utilizatorii obisnuiti folosesc si cuantifica consumul lor real de energie. In S.U.A. insusi presedintele Barack Obama a promis alocarea unor sume de ordinul zecilor de milioane de dolari pentru introducerea acestor contoare "inteligente" in casele americanilor de rand sperandu-se sa se inregistreze prin aceasta investitie economii importante de energie in viitorul apropiat.
      Proiectele pentru realizarea acestor contoare electrice de noua generatie s-au materializat in 2008 cand o firma din Germania a prezentat la targul IT din Hanovra noul contor numit Energie Baden-Württemberg (EnBW). Aceste dispozitive prezinta doua interfete grafice, una a dispozitivului propriu-zis care arata consumul la zi, si o alta mai detaliata care va necesita conectarea la un calculator aflat in locuinta consumatorului de unde se pot consulta rapoarte periodice a consumului de energie, se pot face comparatii utile pe baza stiintifice intre consumul din lunile anterioare si cel din prezent si se poate raporta propriul consum la acela al unei gospodarii similare, totul fiind posibil prin conectarea la serverul furnizorului de pe Internet.
      Calculatorul fiind direct racordat la contorul electric poate oferi si date in timp real asupra consumului de energie diferentiat pe fiecare dispozitiv electro-casnic utilizat in gospodaria respectiva. Astfel pot fi facut si comparatii utile intre consumul de energie pe fiecare dispozitiv in parte si luate acele masuri prin care sa se realizeze o economie de energie dorita de catre consumator. Se pot realiza si grafice periodice fie generale fie pentru fiecare dispozitiv astfel incat sa se vada foarte clar cata energie se consuma intr-o ora sau o zi obisnuita. De asemenea, daca se doreste, se pot face si scenarii posibile pentru a se estima consumul crescut de energie in anumite zile precum perioada Craciunului, a Pastelui sau a altor sarbatori ocazionale.
      Proiectele de imbunatatire a contorului electric de tip clasic nu se vor opri aici intentionandu-se ca pe viitor sa se dezvolte contoare electrice capabile sa comunice in mod direct cu fiecare dispozitiv electro-casnic si sa coordoneze eventual activitatea acestora dupa un program economic care sa stopeze consumul inutil de energie. Astfel cu timpul se spera in realizarea unor contoare electrice cu adevarat "inteligente" care sa ofere un real ajutor pentru reducerea judicioasa a costurilor cu energia electrica in fiecare gospodarie de pe planeta.

O vizita in Tulcea!
      O vizita in orasul de la malul Dunarii poate sa fie antidotul perfect contra plictiselii de weekend. Dupa un drum de aproape 300 de kilometric din Bucuresti sau in jur de 100 din Constanta, ajungi sa vezi direct Dunarea in toata splendoarea ei.
      De pe faleza (unde de altfel poti sa faci si o plimbare extrem de placuta, admirind sculpturile din piatra reprezentind pelicani sau ancore) poti sa inchiriezi o barca rapida cu motor sau sa organizezi o croaziera cu vaporasul. Dupa cam 30 de minute vei ajunge pe canalele celebre ale Dunarii, vei fi inconjurata de stuf si de pasari din cele mai diferite, si vei putea sa te relaxezi admirind peisajul.
      Dar daca crezi ca din Tulcea singura distractie este excursia pe Dunare, te inseli amarnic. Chiar in spate la hotelul Delta (situate pe faleza) se afla Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii, unde la sfarsitul lui februarie s-a deschis cel mai interesant si mai mare acvariu de la noi din tara, si unul dintre cele mai mari din Europa de Est. La parterul cladirii care adaposteste muzeul, vizitatorii pot vedea harti interactive si reconstruiri ale unor haibitate naturate tipice de       Tulceadelta, prezentind fauna si flora din aceasta regiune unica. Continuind, la etaj sunt reconstituite cherhanale tipice traditionale, unde poti sa afli cum se pregateste pestele sau se prepara icrele. Tot aici se regaseste si o cafenea, unde poti sa te odihnesti degustind o prajitura delicioasa. Insa adevarata atractie este la subsol: acvarii mai mici sau mai mari, cu diferite specii de pesti si alte organism acvatice sunt situate in jurul unui acvariu central mare, din podea pana in tavan, in jurul caruia sunt situate bancute de observatie. Cel mai interesant este insa acvariul cilindric, ce reproduce un climat tropical, in care, prin soclu, te poti strecura, intr-un cilindru intern din sticla, pentru a te simti ca in mijlocul oceanului, privind cu groaza un rechin aflat atat de aproape de tine. La sfarsit iti poti cumpara un souvenir, un tricou sau un breloc care sa iti aminteasca de pestisorii colorati aflati aici.
      Chiar peste drum de acvariu se gaseste un alt muzeu ce nu trebuie ratat: Muzeul de Arta , gazduit intr-o cladire in stil neoclassic, monument de arhitectura, si care ofera publicului stralucite lucrari din perioada moderna si contemporana ce oglindesc peisajul dobrogean (Balcic si Delta Dunarii). Punctul forte al muzeului il reprezinta creatiile avangardiste dadaiste – Marcel Iancu sau Victor Brauner.
      Tot pe lista muzeelor tulcene se regasesc si Muzeul de Etnografie si Arta Populara si Muzeul de Istorie si Arheologie. Acesta din urma este situate pe locul fostei cetati antice Aegyssus, in mijlocul actualului Parc al Monumentului Independentei, un loc din care poti sa admire intreaga panorama tulceana, dar si din care poti sa te uiti in zare, inspre Ucraina, putindu-se distinge silueta orasului Ismail. In cadrul muzeului poate fi admirat un valoros patrimoniu       Tulceaarheologic, expozitia de baza reconstituind intr-o viziune moderna aspect economice, cultural, religioase, politice si militare in teritoriul de la Gurile Dunarii din mileniul V aChr pana in secolul 19. In Sala Tezaur sunt expuse thematic piese de exceptie detinute de muzeu: tezaure monetare, obiecte de podoaba, accesorii vestimentare, piese de cult si carte veche.
      Dupa excursii si vizite la muzee, te poti odihni pe faleza, la unul din multele restaurant si terase aflate aici, savurind o portie de peste pregatit ca la carte si un desert delicious. Pentru amatoarele de shopping, in Tulcea gasim un magazine universal Winmarkt si un mall : Coral Plazza.